Orasul Jibou face parte din categoria celor mai
tinere centre urbane ale tarii, fiind asezat in
partea de nord-est a judetului Salaj, pe malul
stâng al Somesului, la confluenta acestuia
cu Agrijul. Este strabatut de paralela de 47°
16' 5" latitudine nordica si de meridianul
de 23° 16' 10" longitudine estica, în
componenta administrativa a orasului Jibou intra
si patru sate: Cuceu, Husia, Rona si Var. Ca unitate
administrativa, se învecineaza cu comunele:
Somes Odorhei spre nord, Creaca spre sud, Mirsid
spre vest si Surduc spre est.
Se gaseste la o distanta de 25 km nord-est de
municipiu Zalau, resedinta administrativa a judetului
Salaj, de care este legat prin drumul national
1H si drumul judetean 108 A, precum si de calea
ferata. Aceasta pozitie geografica, favorizata
de intersectia unor importante cai ferate si rutiere,
a contribuit si contribuie si astazi la dezvoltarea
sa pe multiple planuri: economic, social, comercial,
administrativ, cultural etc. Teritoriul orasului
Jibou este asezat în sudul Depresiunii Guruslau.
În cea mai mare parte se întinde pe
terasa a doua a Somesului, care este de fapt si
cea mai mare ca întindere, dar si în
lunca Somesului si pe terasa a treia a acestuia.
Satele Rona si Husia sunt asezate pe niste poduri
de terase, situate pe dreapta Somesului. Satul
Cuceu s-a dezvoltat de-a lungul Vaii Fânatelor,
afluent pe stânga al Vaii Sarate, iar satul
Var pe terasa a doua si a treia a Somesului, dar
o parte si în lunca acestuia.
Din punct de vedere fizico-geografic, orasul
este marginit spre vest de Dealurile Salajului
(338 m altitudine în hotarul Cuceului),
spre est de Culmea Prisnelului (cu altitudinea
de 438 m în Piscul Ronei - Rákóczi),
spre sud de Dealul Dumbrava (558 m altitudine),
Depresiunea Agrijului si interfluviul Agrij-Almas,
iar spre nord de sesul neted al Depresiunii Guruslau.
Formele de relief create ofera conditiile cele
mai favorabile pentru circulatia marfurilor, atragerea
si stabilirea populatiei în aceasta zona.
Prin pozitia sa, orasul Jibou se încadreaza
în sectorul cu clima continentala moderata,
caracteristic regiunilor vestice si nord-vestice
ale tarii si este supus unei circulatii vestice
predominante, în timpul iernii predomina
invaziile de natura maritim-polara dinspre nord-vestul
continentului, iar vara, aerul cald dinspre sud-vest,
în cadrul activitatii ciclonice nord-mediteraneene
deplasate spre nord. Ca urmare, climatul orasului
Jibou se caracterizeaza printr-un potential termic
ridicat, amplitudini termice relativ scazute si
cu precipitatii bogate. Rolul apei în dezvoltarea
asezarii a fost deosebit de complex, în
trecut apa se folosea pentru satisfacerea nevoilor
de apa potabila a locuitorilor, pentru dezvoltarea
unor activitati mestesugaresti, cum au fost topitul
inului si a cânepii, dar si pentru transportul
unor marfuri pe plute, mai ales a sarii, de la
Dej la Satu-Mare înca din anul 1610. Odata
cu dezvoltarea economico-sociala a orasului Jibou,.
dar si a municipiului Zalau, apele Somesului au
devenit o sursa importanta pentru alimentarea
cu apa a platformelor industriale din cele doua
orase. Puturile situate in lunca Somesului asigura
satisfacerea cerintelor de apa potabila ale locuitorilor
Jiboului.
Orasul Jibou este situat într-o zona de
subsidenta locala, care a determinat convergenta
unor râuri, cum ar fi: Almasul, Agrijul,
Valea Sarata, unica pe teritoriul judetului Salaj,
constituind unul din factorii care au favorizat
formarea si dezvoltarea orasului. Izvoarele minerale
care se gasesc in partea sud-vestica a orasului
sunt cunoscute înca din anul 1906 din Monografia
Salajului scrisa de Petry Mór si valorificate
din anul 1966. Din punct de vedere floristic si
faunistic, zona orasului Jibou se încadreaza
în provincia central-europeana carpatica,
în repartitia elementelor biotice se remarca
o slaba zonalitate verticala, nota caracteristica
fiind data de intercalarea suprafetelor paduroase
cu cele de pajisti secundare si derivate sau cu
terenuri agricole. Stabilirea în acest loc
a populatiei nu a fost întâmplatoare,
ci mai ales rezultatul varietatii de specii vegetale
si animale necesare atât pentru hrana, cât
si pentru activitatile gospodaresti ale populatiei.
POPULATIA
În prezent, populatia orasului se ridica
la 11989 locuitori, din care 539 în Cuceu,
276 în Husia, 425 în Rona, 551 în
Var. Referitor la structura pe sexe, 5003 sunt
barbati si 5195 femei, în structura nationala,
românii detin majoritatea (80,9%), alaturi
traind si maghiari (15,02%), romi (3,91%) si alte
nationalitati (0,17%).
ECONOMIA
De-a lungul timpului, Jiboul si-a pastrat caracterul
predominant agricol si mestesugaresc. Daca înainte
de 1968 avea o singura unitate industriala, "Steaua
Rosie", care producea articole de tâmplarie,
în anii care au urmat s-au construit si
sau extins: Integrata de In, întreprinderea
de Confectii, Topitoria de In, Fabrica de produse
lactate, întreprinderea miniera, Depoul
C.F.R., sectii ale întreprinderii de Armaturi
Industriale din fonta si otel Zalau, Ceramica
Zalau, Unitatea forestiera de exploatare si transport,
cooperativele mestesugaresti Colectivul Mestesugarilor
si Progresul si altele. Din pacate, în anii
de dupa 1989, unele din aceste unitati economice
si-au încetat activitatea, altele s-au reprofilat,
adaptându-se într-un fel sau altul
economiei de piata. Efectul cel mai îngrijorator
îl reprezinta numarul mare al somerilor,
fapt care se rasfrânge asupra nivelului
general de trai al locuitorilor.
INDUSTRIA
Din punct de vedere industrial, orasul Jibou s-a
profilat, în timp, pe unele ramuri ale industriei
usoare, de prelucrare a lemnului, alimentara,
mestesugaresti si de constructii. Unitatile productive
au capacitati de productie mici, dar valorifica
optim principalele resurse materiale si umane
ale zonei. În acest sens pot fi amintite:
Confectii S.A, Samtex, Multiprod, întreprinderea
Miniera, Moara Balanean, Cooperativa Progresul,
Cooperativa Mestesugarul, Fabrica de brânzeturi,
Tipografia Absolut, Clem S.R.L., CALION PROD,
s.a.
AGRICULTURA SI SILVICULTURA
Terenurile fertile din lunca si terasele Somesului
au favorizat cultivarea principalelor plante agricole,
precum si cresterea animalelor. Alaturi de suprafetele
cultivate, apar si sectoare acoperite cu paduri
de foioase, care întregesc peisajul natural
al zonei.
COMERTUL
Pozitia geografica a orasului a favorizat amplasarea
unei piete de desfacere a produselor de origine
industriala si agricola, precum si a unui obor
de animale. Exista numeroase unitati comerciale,
care desfac o gama variata de produse, cum ar
fi: Bujor S.N.C., Alfa, But Impex, Balanean, Tora,
Baciu, Paloma, Criss si unitatile Consumcoop.
PRESTARI DE SERVICII
În scopul satisfacerii unor necesitati ale
populatiei, exista numeroase unitati prestatoare
de servicii, cum sunt: Prod Fizes, Arcada, Consomes,
Tinea S.R.L., Cooperativa Mestesugarul, Cooperativa
Progresul, care efectueaza lucrari de constructii,
instalatii sanitare, termice si de apa, tâmplarie,
reparatii aparate. de uz casnic, ateliere de reparatii
auto etc.
SISTEMUL BANCAR
Circulatia monetara la nivelul orasului, si a
împrejurimilor este asigurata de unitatile
Casei de Economii si Consemnatiuni, Bancii Comerciale
Române, Bancii Române de Dezvoltare,
Trezorerie, Cooperativa de Credit. În domeniul
asigurarilor functioneaza urmatoarele unitati:
Asirom, Unita, Ardaf.
TRANSPORTURI SI TELECOMUNICATII
Jiboul, situându-se într-o zona de
interferenta a cailor de comunicatii, înlesneste
legaturile feroviare si rutiere catre Zalau, Baia
Mare, Dej, Cluj Napoca si altele. Acestea sunt
asigurate de linia ferata magistrala Bucuresti
- Satu Mare si de drumurile nationale si judetene.
Serviciile de posta si telecomunicatii sunt asigurate
de doua oficii postale si unul telefonic, care
dispune de o centrala automata, în curând
digitala.
ÎNVATAMÂNTUL SI CERCETAREA
Instruirea si pregatirea tineretului pentru viata
este asigurata prin intermediul a 3 gradinite,
2 scoli gimnaziale, Clubul Copiilor si un Liceu
teoretic. în satele apartinatoare exista
gradinite si scoli primare. Unitatile de învatamânt
dispun de sali de clasa, cabinete, laboratoare,
biblioteci, sali de sport, precum si de colective
de cadre didactice bine pregatite si devotate
profesiei de dascal. În cadrul Centrului
de Cercetari Biologice de pe lânga Gradina
Botanica se desfasoara activitati de cercetare
si dezvoltare în domeniul biologiei, educatie-formare-specializare,
microprodutie, activitati muzeistice si turistice.
ACTIVITATEA CULTURALA
Principala institutie de cultura a orasului este
Casa de Cultura, unde se desfasoara variate activitati:
spectacole, simpozioane, mese rotunde, expozitii
de carte si pictura etc. Biblioteca oraseneasca,
cu un fond bogat de carti si publicatii, satisface
apetitul de informatii de la cei mai mici la cei
mai vârstnici.
CULTELE
Din punct de vedere confesional, se poate remarca
faptul ca marea majoritate a cetatenilor îmbratiseaza
cultul ortodox . Alaturi de acestia, în
buna întelegere, mai exista si reformati,
greco-catolici, romano-catolici si neoprotestanti,
cum sunt: baptistii, penticostalii s.a.
SANATATEA
O componenta de baza a activitatii sociale a orasului
o constituie asigurarea sanatatii cetateanului.
Acest lucru materializeaza prin intermediul Spitalului
Orasenesc , Policlinicii si dispensarelor medicale,
în oras functioneaza si Caminul Spital B.C.N.
Necesarul de medicamente este asigurat prin intermediul
celor patru farmacii: Farmalex, Paeonia, Panaceea
si farmacia spitalului.
SPORTUL
Activitatile sportive constituie o modalitate
de petrecere placuta a timpului liber. Acestea
se desfasoara la nivelul unitatilor de învatamânt
si la nivelul orasului. Jiboul se mândreste
ca a dat tarii pe unul din cei mai de seama handbalisti
ai tarii, Stefan Birtalan.
TURISMUL
Beneficiind de un cadru natural pitoresc, fiind
legat atât prin calea ferata, cât
si prin drumuri rutiere de marile orase din apropiere,
orasul Jibou dispune de toate atuurile unei zone
cu valente turistice. Principalul punct de atractie
îl constituie Gradina Botanica, unde privelistea
ochiului este încântata de o gama
variata de specii de plante provenite din toate
colturile lumii. Alaturi de modernul complex botanic
se încadreaza în peisaj castelul baroc
al familiei Wesselényi. Un alt punct de
atractie îl constituie Baile cu caracter
sezonier, care dispun de ape minerale si namoluri
sapropelice, folosite la tratarea diferitelor
boli si afectiuni. Prezenta Somesului, a pasunilor,
pajistilor si a padurilor de foioase atrage în
diferite perioade ale anului amatorii de pescuit
si de vânat.
Mai constituie puncte de atractie bisericile monument
din Var si Husia, precum si rezervatiile geologice
din zona Rona .
Jiboul începutului de mileniu va asteapta
sa îi fiti oaspeti, macar pentru câteva
clipe, pentru a va convinge de cele însirate
mai sus, dar nu numai!
|
